Substanțele și alimentele toxice pentru pisici se găsesc peste tot în casă și în jurul casei. Mulți cred că, deoarece pisicile sunt mâncătoare mofturoase, sunt otrăvite mai rar decât câinii. Cu toate acestea, din cauza curiozității lor și a îngrijirii meticuloase, intoxicațiile nu sunt, din păcate, neobișnuite. Mai mulți factori predispun pisicile să se îmbolnăvească odată ce au fost expuse chiar și la o cantitate mică de substanțe și alimente toxice pentru pisici
Cum poate o pisică să consume substanțe sau alimente toxice pentru pisici?
Pisicile pot fi otrăvite în mai multe moduri. Majoritatea intoxicațiilor apar atunci când pisicile mănâncă ceva toxic, ingerează prada otrăvită sau își îngrijesc blana contaminată. Unele toxine pot fi absorbite direct prin piele, cum ar fi uleiul de arbore de ceai. Alte câteva toxine pot cauza daune prin inhalare, inclusiv monoxidul de carbon și inhalarea fumului. Deoarece pisicile sunt foarte meticuloase în ceea ce ține de igiena blănii, orice expunere a pielii sau blănii poate duce rapid la ingestia otrăvii prin îngrijire.
Semne că pisica ar putea fi otrăvită
Semnele variază în funcție de otrava specifică. Toxinele pot produce:
- Semne gastrointestinale, cum ar fi salivarea excesivă, lipsa apetitului, vărsături și diaree.
- Semne neurologice, inclusiv ascunderea, excitabilitatea, incoordonarea, tremurături, convulsii, letargie. sau comă
- Semne respiratorii, cum ar fi tusea, strănutul sau dificultatea de a respira.
- Semne cutanate, inclusiv roșeață, inflamație și umflare.
- Insuficiență hepatică, care cauzează lipsa apetitului, vărsături, deshidratare, icter, diaree și pierdere în greutate.
- Insuficiență renală, care se poate manifesta prin lipsa apetitului, vărsături, halitoză (respirație urât mirositoare), consum crescut de apă și urinare frecventă, consum redus de apă și urinare redusă, și pierdere în greutate.
Unele toxine acționează asupra mai multor sisteme corporale și pot produce orice combinație a semnelor de mai sus. Este important de reținut că deși majoritatea cazurilor de intoxicație vor provoca probleme acute, intoxicația cronică și întârziată poate apărea, deși mai rar. Expunerea cronică la toxine poate fi foarte dificil de recunoscut și tratat.
Ce trebuie să fac dacă cred că pisica mea a fost otrăvită?
Dacă suspectezi că pisica ta ar fi putut avea acces la o substanță toxică sau otrăvitoare, este important să contactezi imediat medicul veterinar. Dacă pisica este agitată și agresivă, este de obicei cel mai bine să o înfășori într-un prosop și să o pui într-o cutie pentru a preveni rănirea ei sau a ta.
*Învelirea într-un prosop previne pisica să ingereze contaminanți suplimentari de pe blana sa.
Nu este recomandat să încerci să faci pisica să vomite, deoarece niciun produs de uz casnic nu induce vărsăturile în mod eficient și sigur la pisici. Medicii veterinari pot induce vărsăturile medical prin medicamente injectabile. Este bine să suni la spitalul veterinar în timp ce te îndrepți spre acesta. În acest fel îi anunți că vii și le oferi timp să pregătească orice tratamente de care ar putea avea nevoie pisica ta.
Contaminarea blănii cu substanțe chimice toxice pentru pisici
Ar trebui să încerci tratamentul la domiciliu doar atunci când expunerea este ușoară și limitată la piele/blană. Scopul tratamentului este de a preveni absorbția prin piele sau ingestia internă a substanței.
Scoate zgarda pisicii, deoarece aceasta ar putea fi, de asemenea, contaminată. Dacă nu poți spăla pisica în siguranță fără să te rănești, du-o direct la medicul veterinar, unde îi pot oferi sedare ușoară pentru a permite manipularea adecvată. Pentru a îndepărta substanțele chimice de pe blana pisicii, este cel mai bine să o speli cu un detergent lichid de vase (folosit pentru spălarea vaselor în chiuvetă). Poate fi util în unele situații să tai părul contaminat folosind mașina de tuns.
Nu încerca să tai blana pisicii folosind foarfeca, deoarece acest lucru duce adesea la tăierea accidentală a pielii. De asemenea, nu folosi solvenți sau alte produse de curățare pentru a curăța blana, deoarece aceste produse pot fi toxice pentru pisici. După orice posibilă expunere la otrăvuri, este recomandat să ții pisica în interior timp de 24 de ore pentru observație. Ține-o într-o cameră caldă și liniștită. Dacă pisica ta prezintă simptome, solicită imediat asistență veterinară.
Ce trebuie să fac dacă pisica mea a înghițit substanțe sau alimente toxice pentru pisici?
Dacă crezi că pisica ta ar fi putut înghiți o toxină, contactează imediat medicul veterinar pentru a determina dacă produsul a fost otrăvitor. Când ai dubii, solicită îngrijire veterinară imediată. Chiar dacă expunerea a fost limitată la blană, multe substanțe chimice și toxine pot fi încă absorbite prin piele sau pot fi ingerate prin îngrijirea blănii. Nu încerca să induci voma acasă și nu începe niciun tratament la domiciliu fără consultarea unui medic veterinar.
Vezi și: De ce vomită pisica?
Ce fel de lucruri pot otrăvi pisicile?
Cele mai comune cinci substanțe și alimente toxice pentru pisici:
- Crini (specii Lilium, cum ar fi crinii de Paște, crinii tigru și crinii Stargazer, precum și specii Hemerocallis, cum ar fi crinii de zi).
- Ciocolată.
- Supradoză de vitamina D3.
- Alimente umane din specia Allium (de exemplu, ceapă, usturoi, arpagic, praz).
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru oameni sau animale.
Plante toxice pentru pisici
Două specii diferite de crini toxici au fost în topul celor mai frecvente expuneri în 2020. Crinii din specia Lilium și crinii de zi (specia Hemerocallis) pot cauza insuficiență renală la pisici. Exemple comune de crini includ crinii tigru, crinii asiatici, crinii de Paște și crinii japonezi. Deoarece aceste flori sunt parfumate, ieftine și durabile, florariile le includ adesea în aranjamente. Ingestia petalelor sau a frunzelor (chiar și a polenul sau a apei din vază) poate duce la insuficiență renală severă, potențial ireversibilă. Îngrijirea veterinară imediată este imperativă.
Alți crini, cum ar fi crinii de Pace și crinii Calla, nu sunt crini adevărați și nu cauzează insuficiență renală la pisici. În schimb, aceste plante conțin cristale de oxalat care pot cauza semne mai ușoare, cum ar fi iritația în gură, limbă, gât și esofag. Este recomandată evitarea oricărui tip de crin!
Alimente toxice pentru pisici
Ceapă, usturoi, arpagic, șalote, praz și ceapă verde. Acestea sunt din specia Allium și pisicile sunt foarte sensibile la unele dintre compușii lor chimici. Ingestia acestor plante poate cauza distrugerea globulelor roșii, ducând la anemie, letargie, mucoase palide, dureri abdominale, vărsături și diaree.
Ciocolata este toxică pentru pisici
Deși poate părea improbabil, pisicile adesea savurează trufe, iaurt cu aromă de ciocolată, batoane de gustare/proteine, înghețată/sirop, ciocolată caldă, budincă, produse de patiserie și bucăți sau tablete de ciocolată simplă. Aceste alimente pot fi dense în grăsimi și zaharuri, cauzând vărsături și diaree. Simptomele persistente pot duce la deshidratare. Teobromina, care se găsește în ciocolată, poate cauza hiperactivitate și modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale, precum și tremurături sau convulsii.
Alte substanțe toxice pentru pisici
Medicamente pentru oameni
Pisicile par să fie atrase de gustul anumitor antidepresive (ex. Venlafaxina) și medicamente pentru ADHD (ex. Adderall), care par să aibă un miros sau un gust atractiv în stratul lor de acoperire. În cazul ingerării accidentale de medicamente, îngrijirea veterinară imediată este imperativă.
Insecticide
Expunerea la insecticidele de uz casnic, cum ar fi produsele pentru gazon și grădină, spray-urile, pulberile sau granulele, apare adesea când o pisică trece printr-o zonă tratată. Din fericire, otrăvirea gravă este rară. Expunerile mai îngrijorătoare sunt cele la medicamentele concentrate împotriva puricilor și căpușelor destinate câinilor. Insecticidele specifice pentru câini care conțin piretroizi, cum ar fi permetrina, sunt extrem de toxice pentru pisici. Otrăvirea apare când proprietarii de animale aplică produse pentru câini direct pe pisici sau pisicile ling aceste medicamente de pe câini. Poate apărea salivarea severă, tremurături și convulsii care pun viața în pericol. Citește întotdeauna etichetele cu atenție înainte de a folosi orice fel de insecticid. Întreabă medicul veterinar despre medicamentele potrivite pentru purici și căpușe pentru pisica ta.
Detergenți de uz casnic
Detergenții de bucătărie și baie, detergenții pentru covoare și detergenții pentru toaletă, sunt substanțe ce pot fi toxice pentru pisici. Simptomele pot include salivare abundentă, dificultăți de respirație, vărsături, ulcerare a gurii și a tractului gastrointestinal și chiar leziuni ale organelor. După curățarea casei, asigură-te că tot lichidul sau reziduurile sunt șterse sau eliminate. Păstrează produsele de curățenie departe de pisica ta cât mai repede posibil. Permite pisicii să revină în zonele curățate numai după ce produsele s-au uscat complet. De asemenea, ține capacul wc-ului tot timpul în poziția închis.
Alte toxine
Bastoanele și bijuteriile fosforescente conțin un lichid cu gust foarte amar numit ftalat de dibutil. Deși rar letal, doar o mușcătură din aceste obiecte poate cauza pisici salivare abundentă. Majoritatea acestor expuneri pot fi gestionate acasă. Oferă (dar nu forța) pisicii tale supă de pui sau ton conservat (în apă, nu în ulei) pentru a ajuta la îndepărtarea gustului amar din gură. Îndepărtează bastoanele fosforescente și curăță orice lichid rămas pentru a preveni re-expunerea pisicii. O baie poate fi necesară pentru a îndepărta orice lichid fosforescent de pe blana sau pielea pisicii, astfel încât să nu fie ingerat atunci când pisica îți linge blana. Dacă observi semne de roșeață la ochi, clipire frecventă, salivare continuă sau lipsa apetitului, poate fi necesară o vizită la veterinar.
Surse și documentație: wikipedia.org, vcahospitals.com
Imagini: canva.com
*La felinescu.ro, muncim din greu pentru a oferi informații de calitate și precise despre comportamentul, îngrijirea și sănătatea pisicilor. Cu toate acestea, informațiile prezentate pe acest site nu sunt menite să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul oferit de medicul veterinar. Întotdeauna este bine să discutați cu medicul veterinar pentru a asigura cea mai bună îngrijire pentru pisica dumneavoastră.